CSRD Romania 2026: Cine RAPORTEAZA si ce s-a schimbat

Ce este CSRD și de ce contează acum pentru România

Corporate Sustainability Reporting Directive — sau CSRD pe scurt — este directiva europeană care înlocuiește vechea NFRD (Non-Financial Reporting Directive) și schimbă fundamental regulile raportării de sustenabilitate. Dacă NFRD acoperea în România doar câteva sute de companii mari și entități de interes public, CSRD extinde această obligație la zeci de mii de companii la nivel european, inclusiv multe din România.

România a transpus Directiva 2022/2464/UE prin Legea 296/2023, iar BNR și ASF au emis reglementări conexe pentru instituțiile financiare și entitățile supravegheate. Asta înseamnă că nu mai vorbim de o recomandare sau o tendință — vorbim de obligație legală cu termene concrete.

Miezul conceptual al CSRD este double materiality — dubla materialitate. Spre deosebire de raportarea financiară clasică, nu raportezi doar ce impact au factorii de mediu și social asupra afacerii tale (materialitate financiară), ci și ce impact are afacerea ta asupra mediului și societății (materialitate de impact). Cu alte cuvinte, nu poți raporta doar ce faci bine — trebuie să raportezi și efectele negative, reale sau potențiale.

De ce board-ul nu mai poate amâna această conversație? Trei motive concrete: risc reputațional față de clienți și angajați, acces din ce în ce mai condiționat la finanțare bancară și europeană, și presiune directă din lanțul de aprovizionare — companiile mari deja obligate îți vor cere datele tale pentru raportarea lor proprie.

Cine intră sub incidența CSRD în România în 2026

Calendarul de implementare CSRD se desfășoară pe trei etape. Este important să știi exact în care etapă te afli, pentru că termenele și obligațiile diferă.

Entitățile de interes public din România includ companiile listate pe Bursa de Valori București, instituțiile de credit, societățile de asigurare și alte entități definite ca atare prin lege. Dacă faci parte din această categorie și ai peste 500 de angajați, raportarea pentru anul 2025 este deja în curs.

Pentru companiile mari non-PIE — aceasta este categoria cea mai relevantă pentru mulți profesioniști corporativi care citesc acest articol — obligația devine activă pentru datele din 2026. Verifică dacă îndeplinești cel puțin două din cele trei criterii de mărime.

Un aspect deseori neglijat: dacă firma ta din România este subsidiară a unui grup european care raportează consolidat sub CSRD, poți beneficia de o excepție — dar trebuie documentată explicit și nu se aplică automat.

Ce a schimbat pachetul Omnibus în 2025

În februarie 2025, Comisia Europeană a propus o revizuire semnificativă a CSRD prin ceea ce se numește pachetul Omnibus I. Ideea principală: simplificare și calibrare mai bună a obligațiilor față de capacitatea reală a companiilor. Iată ce s-a schimbat concret — și ce rămâne incert.

Prima modificare majoră vizează pragul de angajați: companiile cu sub 1.000 de angajați ar putea fi excluse temporar din domeniul de aplicare CSRD. Aceasta ar reduce masiv numărul de companii obligate la nivel european. Totuși, propunerea este încă în dezbatere legislativă.

A doua modificare importantă privește standardele ESRS: se propune reducerea numărului de puncte de date obligatorii de la aproximativ 1.200 la aproximativ 500. Asta ar simplifica semnificativ volumul de muncă pentru departamentele interne.

În aprilie 2025, Comisia Europeană a activat clauza „stop-the-clock", care amână cu doi ani termenele pentru etapele 2 și 3. Practic, companiile mari non-PIE care trebuiau să raporteze pentru 2026 ar putea primi o prelungire până în 2028.

Dar — și acesta e un „dar" important — amânarea nu înseamnă anulare. Companiile care folosesc acest timp pentru pregătire reală vor fi cu un pas înaintea concurenței când obligația devine efectivă. Cele care așteaptă să vadă ce se întâmplă vor fi cele care vor angaja consultanți în regim de urgență, plătind de trei ori mai mult.

"Cel mai scump proiect CSRD pe care l-am văzut a fost cel în care clientul a așteptat până în ultimul trimestru. Nu din cauza complexității — ci din cauza lipsei de date structurate din ultimii trei ani." — Rareș Nicorici, Lead Auditor IRCA

Cum se leagă CSRD de CSDDD și de ce contează împreună

CSRD nu există în vid. Directiva 2024/1760/UE — cunoscută ca CSDDD (Corporate Sustainability Due Diligence Directive) — completează imaginea și înțelegerea ei este esențială pentru orice profesionist corporativ care lucrează cu lanțuri de aprovizionare internaționale.

Legătura practică dintre cele două directive este directă: informațiile pe care le raportezi sub CSRD — despre emisii, condiții de muncă, guvernanță — alimentează direct procesul de due diligence cerut de CSDDD. Dacă un partener de afaceri al tău este obligat sub CSDDD, el va solicita de la tine date verificabile despre sustenabilitate. Dacă nu le ai structurate, devii un risc în lanțul lui valoric.

România are termen de transpunere a CSDDD în iulie 2026, dar la data redactării acestui articol, procesul de transpunere nu era finalizat. Urmărește actualizările legislative naționale pe această temă.

Diferența esențială dintre cele două directive: CSRD înseamnă transparență — raportezi ce faci. CSDDD înseamnă acțiune și responsabilitate juridică — ești obligat să acționezi și poți fi tras la răspundere legal dacă nu o faci. Împreună, formează cadrul complet al responsabilității corporative în UE.

Standardele ESRS: ce trebuie să raportezi concret

Comisia Europeană a adoptat 12 standarde ESRS (European Sustainability Reporting Standards) prin Regulamentul Delegat 2023/2772. Acestea sunt structurate în patru categorii: 2 standarde generale, 5 de mediu (E1–E5), 4 sociale (S1–S4) și 1 de guvernanță (G1).

Cele mai solicitante ca volum de date sunt ESRS E1 (schimbări climatice — emisii GHG, ținte de reducere, scenarii climatice) și ESRS S1 (propria forță de muncă — condiții de muncă, remunerare, diversitate). Dacă nu ai sisteme de colectare a acestor date acum, pornești cu un handicap real.

Primul pas obligatoriu înainte de orice altceva este double materiality assessment: procesul prin care determini ce subiecte de sustenabilitate sunt relevante pentru firma ta, atât din perspectiva impactului financiar asupra business-ului, cât și din perspectiva impactului pe care business-ul îl are asupra mediului și societății. Fără acest pas, nu știi ce să raportezi.

CSRD impune și verificare independentă: raportul de sustenabilitate trebuie să fie supus asigurării limitate din partea unui auditor sau verificator acreditat. Capacitatea acestor verificatori în România este limitată — nu lăsa găsirea unuia pentru ultima lună.

Ce riscuri apar dacă nu te conformezi

Să vorbim direct despre consecințe, fără dramatism inutil, dar fără a minimiza realitatea.

Pe plan juridic, România urmează să stabilească grila de sancțiuni administrative pentru neconformare cu CSRD — aceasta nu era publicată complet la data redactării. La nivel european, statele membre au libertate în stabilirea cuantumului amenzilor, dar directiva cere ca acestea să fie efective, proporționale și disuasive.

Accesul la finanțare este al doilea risc major. Băncile europene și fondurile de investiții ESG cer deja date de sustenabilitate verificate ca parte din procesul de creditare și investiție. Taxonomia UE, care clasifică activitățile economice ca sustenabile sau nu, funcționează direct pe baza unor date de tipul celor cerute de ESRS.

Nu în ultimul rând, auditorii financiari încep să integreze riscurile ESG în evaluarea generală a riscurilor de audit — ceea ce poate afecta opinia de audit și, prin extensie, relația cu investitorii și creditorii.

Primii pași practici pentru o companie din România în 2026

Indiferent dacă termenul tău a fost amânat prin Omnibus sau nu, pașii de mai jos rămân valabili. Diferența e că cei care încep acum îi fac cu calm — ceilalți îi vor face în grabă.

• Pas 1 — Stabilește dacă intri în domeniu: Verifică numărul de angajați, bilanțul și cifra de afaceri. Identifică structura grupului și dacă există posibilitate de exceptare prin raportare consolidată.
• Pas 2 — Numește un responsabil intern: Nu lăsa proiectul CSRD exclusiv la departamentul de mediu sau HR. Este un proiect transversal care implică finanțe, operațiuni, juridic și top management.
• Pas 3 — Realizează double materiality assessment: Lucrează cu un metodolog familiarizat cu ESRS. Acesta determină ce subiecte trebuie raportate și cu ce profunzime.
• Pas 4 — Auditează datele existente: Compară ce date colectezi azi — financiare, HR, utilități, lanț de aprovizionare — cu ce cer standardele ESRS. Gap analysis-ul cinstit e mai valoros decât orice raport frumos fără substanță.
• Pas 5 — Stabilește procesul de colectare și structura raportului: Alege o platformă sau un proces intern de colectare a datelor ESG. Structurează raportul conform cerințelor ESRS 2 (standard general de raportare).
• Pas 6 — Planifică verificarea independentă: Identifică un verificator acreditat din timp. Capacitatea pieței de audit de sustenabilitate în România este limitată — nu te baza că găsești pe cineva disponibil cu două luni înainte de termen.

Articolul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.