Ai muncit ani la produsul tău. L-ai făcut mai bun, poate mai curat, poate cu materiale mai bune decât ale concurenței. Firesc, ai vrut să le spui asta clienților: „ecologic”, „prietenos cu mediul”, o frunză verde pe etichetă, un banner „Green” pe site.
Din 27 septembrie 2026, fiecare dintre aceste mesaje trebuie să poată fi dovedit. Dacă nu poate, nu mai e marketing — e practică comercială înșelătoare. Articolul acesta nu e scris pentru juriști. E scris pentru tine, antreprenorul care decide singur ce apare pe ambalaj, pe site și în reclamele de pe Facebook.
Ce s-a schimbat, în două minute
În martie 2026, Guvernul a adoptat OUG 18/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 236 din 26 martie 2026. Ordonanța modifică Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și OUG 34/2014 privind drepturile consumatorilor. Prin ea, România transpune Directiva (UE) 2024/825, cunoscută în UE drept directiva anti-greenwashing.
Ordonanța a intrat în vigoare etapizat: 27 martie, 19 iunie și 27 septembrie 2026. Partea care te privește direct — afirmațiile de mediu, durabilitatea și reparabilitatea produselor — se aplică de la 27 septembrie 2026. Adică de acum.
Nu există perioadă de tranziție. Ambalajele deja tipărite, fișele de produs deja publicate și campaniile care rulează acum intră toate sub noile reguli.
De ce te privește pe tine, nu doar pe multinaționale
Mulți antreprenori cu care lucrez au aceeași reacție: „asta e pentru giganți, nu pentru mine”. Nu e așa, din trei motive:
Orice comerciant care vinde către consumatori intră sub incidența ei. Nu contează că ai 5 angajați sau 500.
O multinațională are departament juridic care a verificat deja fiecare cuvânt. Tu ai, probabil, un designer freelance și o agenție care au pus „eco” pentru că „dă bine”.
De la un client nemulțumit, de la o asociație de consumatori sau de la un concurent care a citit și el legea și știe exact unde să se uite.
Dacă vinzi exclusiv B2B, Legea 363/2007 nu te vizează direct — ea reglementează relația cu consumatorii. Dar clienții tăi care vând mai departe către consumatori îți vor cere dovezi pentru fiecare afirmație de mediu pe care le-o transmiți. Presiunea ajunge la tine pe lanțul de aprovizionare.
Cele 6 capcane în care cad cel mai des antreprenorii
Iată ce intră acum pe lista practicilor considerate înșelătoare în orice situație. Pentru acestea, ANPC nu mai trebuie să demonstreze că cineva a fost indus în eroare — simpla folosire a practicii este suficientă.
Capcana 1: eticheta „de casă”
Ce făceai: ai creat un logo propriu, de tip „Natural Choice” cu o frunză, și l-ai pus pe toate produsele.
Ce spune legea acum: o etichetă de durabilitate e permisă doar dacă se bazează pe un sistem de certificare cu verificare independentă sau dacă a fost instituită de o autoritate publică. Logo-ul inventat intern nu mai trece.
Ce faci: îl scoți sau îl înlocuiești cu o certificare reală, emisă de un organism independent.
Capcana 2: cuvintele generice
Ce făceai: „produs ecologic”, „ambalaj prietenos cu mediul”, „alegerea verde”.
Ce spune legea acum: afirmațiile generice de mediu sunt permise doar dacă poți demonstra o performanță de mediu excelentă recunoscută — de exemplu EU Ecolabel sau o etichetă ecologică oficială de tip I (ISO 14024).
Ce faci: treci de la generic la specific.
| În loc de... | Scrie... |
|---|---|
| „Ambalaj ecologic” | „Ambalaj din 80% carton reciclat” |
| „Produs verde” | „Fabricat cu 30% mai puțină energie față de modelul 2024, conform măsurătorilor verificate” |
| „Prietenos cu mediul” | „Fără plastic în ambalajul secundar” |
Regula e simplă: dacă nu poți pune o cifră și o dovadă lângă afirmație, afirmația nu are ce căuta acolo.
Capcana 3: partea vândută drept întreg
Ce făceai: „Produs reciclabil”, deși doar cutia e reciclabilă. Sau „firmă sustenabilă” pentru că ai montat panouri fotovoltaice pe hală.
Ce spune legea acum: nu poți face o afirmație de mediu despre întregul produs sau întreaga activitate când ea se referă doar la o parte.
Ce faci: spune exact la ce se referă afirmația — „cutia este reciclabilă”, „hala de producție funcționează parțial cu energie solară”.
Capcana 4: „neutru climatic” pe bani
Ce făceai: ai cumpărat credite de carbon și ai scris pe produs „carbon neutral” sau „impact climatic zero”.
Ce spune legea acum: nu mai poți susține că un produs are impact neutru, redus sau pozitiv asupra emisiilor de gaze cu efect de seră pe baza compensărilor.
Ce faci: poți comunica separat și transparent că susții proiecte de compensare, dar nu poți transforma asta într-o proprietate a produsului.
Capcana 5: obligația legală vândută ca avantaj
Ce făceai: „Fără substanța X!”, deși substanța X e oricum interzisă de lege în categoria ta de produse.
Ce spune legea acum: nu poți prezenta o cerință impusă prin lege tuturor produselor din categorie drept caracteristică distinctivă a ofertei tale.
Ce faci: verifică fiecare „fără...” și „conform...” de pe etichetă. Dacă toată lumea e obligată să respecte cerința, nu e un avantaj competitiv, ci minimul legal.
Capcana 6: durabilitate și reparabilitate promise, dar nelivrate
Aceasta îi privește mai ales pe cei care vând electronice, electrocasnice, mobilier sau produse cu componente înlocuibile. Devin practici înșelătoare:
- să afirmi fals că un produs rezistă un anumit timp sau un anumit număr de utilizări;
- să prezinți un produs ca reparabil atunci când nu poate fi reparat;
- să promovezi un produs care are o caracteristică introdusă ca să-i scurteze durata de viață, deși știi de ea;
- să împingi clientul să schimbe consumabilele mai devreme decât e necesar tehnic;
- să nu spui că o actualizare de software va afecta funcționarea produsului;
- să prezinți o actualizare de software ca obligatorie când ea doar adaugă funcții.
Și angajamentele pentru viitor?
„Net zero până în 2035.” „100% ambalaje reciclabile până în 2030.” Sună bine în prezentarea pentru investitori și pe pagina „Despre noi”.
Aceste angajamente rămân permise, dar nu mai pot fi doar declarații de intenție. Ai nevoie de un plan de implementare detaliat și realist, cu ținte măsurabile și termene, verificat periodic de un expert terț independent. Fără plan, angajamentul e tratat ca acțiune înșelătoare.
Ai acest plan? Dacă nu, fie îl construiești, fie scoți angajamentul de pe site.
Adevărata problemă nu e legea, ci volatilitatea internă
În auditurile pe care le fac văd mereu același tablou: marketingul spune ceva, producția știe altceva, iar achizițiile au un al treilea set de informații. Agenția de social media scrie „ambalaj 100% reciclabil” pentru că așa i-a spus cineva într-o ședință. Furnizorul de ambalaje a schimbat între timp materialul. Nimeni nu a verificat.
Aceasta este volatilitatea internă: informații care circulă necontrolat între departamente, fără un proprietar clar și fără dovezi. Legea anti-greenwashing doar o scoate la suprafață și îi pune un preț.
Soluția nu e să nu mai comunici nimic despre mediu. Clienții tăi chiar vor să știe ce e mai bun la produsul tău, iar dacă ai făcut investiții reale, meriți să fii recunoscut pentru ele. Soluția e un flux controlat: nicio afirmație de mediu nu pleacă spre public fără dovadă și fără aprobarea cuiva care răspunde de ea.
Cât te costă dacă ignori
Reputația de produs „verde” se construiește în ani și se pierde într-o săptămână.
Planul de 30 de zile
Iată ce aș face în locul tău, începând de mâine:
Un control care găsește un plan de corecție în derulare, documentat, arată cu totul altfel decât unul care găsește indiferență.
Unde intră ISO în toată povestea
Dacă ai deja un sistem de management de mediu ISO 14001, ai un avantaj real:
Pentru afirmațiile despre produs, ISO 14021 (afirmații de mediu autodeclarate) îți dă structura: ce poți afirma, cum formulezi și ce dovezi păstrezi.
Certificarea ISO 14001 nu este o etichetă de performanță de mediu a produsului. „Firmă certificată ISO 14001” înseamnă că ai un sistem de management funcțional — nu că produsul tău e „ecologic”. Dacă le amesteci în comunicare, intri exact în capcanele de mai sus.
Dacă vinzi produse ambalate, legătura cu obligațiile EPR și PPWR (Regulamentul UE 2025/40) e directă. Afirmațiile despre reciclabilitate și conținut reciclat vor fi tot mai strict reglementate și pe acea cale, așa că pregătirea pe care o faci acum te ajută și acolo.
De la 27 septembrie 2026, orice afirmație de mediu trebuie să fie specifică, adevărată și dovedibilă. Etichetele „de casă”, cuvintele generice, „neutru climatic” pe bază de compensări și obligațiile legale prezentate ca avantaje sunt interzise, indiferent de mărimea firmei. Problema reală e volatilitatea internă — informații de mediu care circulă fără control. Soluția e un flux simplu: inventar, triaj, corecție și aprobare înainte de publicare.
Dacă vrei să vezi cum se leagă asta de restul obligațiilor tale legale, uită-te și la serviciul nostru de conformare legală.
Articolul are caracter informativ, reflectă cadrul legal la data publicării și nu constituie consultanță juridică.
Ai nevoie de ajutor concret?
Golden Audit Consulting® te ajută cu implementare, audit și conformare — fără birocrație inutilă.