De ce contează CSRD tocmai acum, în 2026
Există un moment în care o directivă europeană încetează să fie o știre de newsletter și devine o realitate operațională. Pentru CSRD, acel moment este 2026. Primele rapoarte de sustenabilitate sunt auditate extern chiar acum — nu mai discutăm despre ce urmează, ci despre ce se întâmplă deja.
Presiunea vine din două direcții simultane. Pe de o parte, board-ul intern începe să întrebe concret: cine semnează raportul, cine validează datele, cine răspunde dacă apar discrepanțe? Pe de altă parte, partenerii externi — bănci, investitori, clienți mari din lanțuri de aprovizionare europene — cer deja date ESG structurate, nu declarații vagi despre responsabilitate socială.
Un lucru pe care îl văd frecvent în practică: managerii tratează CSRD ca pe un exercițiu de imagine până în momentul în care auditorul extern pune prima întrebare și nu există un răspuns documentat. CSRD nu este un raport de CSR cu alt nume. Este o obligație legală care decurge din Directiva 2022/2464/UE, transpusă în legislația română, cu consecințe directe în relația cu acționarii, finanțatorii și autoritățile de supraveghere.
Dacă compania ta intră în sfera de aplicare și nu ai început pregătirile, nu este momentul panicii — dar este momentul clarității. Iar claritatea începe cu câteva întrebări precise la care trebuie să ai răspunsuri documentate.
Cine raportează: pragurile exacte după Omnibus
Propunerea Omnibus 1, lansată de Comisia Europeană în februarie 2025, a adus cea mai discutată modificare: ridicarea pragului de angajați de la 250 la 1.000. Concret, dacă o companie are între 250 și 999 de angajați și nu este cotată pe o piață reglementată, propunerea o scoate din sfera de aplicare obligatorie. Pentru multe companii medii din România, aceasta înseamnă o respirație suplimentară.
Dar atenție la ce rămâne neschimbat:
Companiile de interes public (PIE — Public Interest Entities) rămân în sfera obligatorie indiferent de numărul de angajați. Aceasta include instituțiile de credit, societățile de asigurare și companiile listate pe piețe reglementate din România.
| Categorie companie | Prag angajați | Raportare obligatorie | Primul an de raportare |
|---|---|---|---|
| Companii mari (non-PIE) | Peste 1.000 angajați + criterii financiare | Da | 2026 (exercițiu 2025) |
| Companii de interes public (PIE) | Indiferent de dimensiune | Da | 2026 (exercițiu 2025) |
| IMM-uri listate | Sub 1.000 | Opțional / standard simplificat | 2027 (cu posibilitate de opt-out) |
| Companii sub prag Omnibus | Sub 1.000 angajați | Nu (obligatoriu) | — |
Situația filialelor din România ale grupurilor străine merită o atenție separată. Dacă grupul mamă raportează CSRD la nivel consolidat, filiala română poate fi scutită de raportare proprie — dar nu automat. Trebuie verificat dacă raportul consolidat acoperă efectiv entitatea din România și dacă există cerințe locale suplimentare. Aceasta este o discuție pe care orice director financiar sau legal din filiala unui grup european trebuie să o aibă cu board-ul în 2026.
Ce s-a simplificat prin pachetul Omnibus și ce a rămas neschimbat
Omnibus nu a eliminat CSRD. A redus complexitatea în anumite zone, dar structura de bază rămâne. Cel mai important efect practic: numărul de puncte de date ESRS obligatorii a fost redus semnificativ — de la aproximativ 1.000 de puncte de date identificate inițial în setul complet ESRS, la un set de bază mai restrâns, concentrat pe informații cu adevărat materiale și comparabile.
Double materiality assessment rămâne obligatoriu. EFRAG a publicat ghidaj suplimentar pentru a clarifica procesul, ceea ce ajută practic — dar nu elimină obligația de a-l face documentat și auditabil. Nu poți înlocui evaluarea de materialitate cu o listă preluată de la un consultant extern fără să înțelegi logica din spate.
CSDDD (Directiva privind diligența durabilă a întreprinderilor) a suferit modificări prin Omnibus: calendarul de implementare a fost extins și unele obligații din lanțul de aprovizionare au fost reduse ca intensitate pentru primul val. Aceasta înseamnă că presiunea imediată pe due diligence în lanțul de furnizori este mai mică față de varianta inițială — dar nu dispărută.
Ce NU s-a schimbat prin Omnibus: cerința de asigurare externă (audit) a raportului de sustenabilitate. Raportul trebuie verificat de un auditor independent, conform standardelor aplicabile. Acesta este un element non-negociabil care rămâne în vigoare pentru toate entitățile obligate.
Indicatori ESRS obligatorii în 2026: lista practică
Există o confuzie frecventă între indicatorii obligatorii pentru toți și indicatorii supuși evaluării de materialitate. Clarificarea aceasta poate economisi luni de muncă irosită pe date irelevante.
Obligatorii pentru toți, indiferent de materialitate: ESRS 1 (principii generale — cadrul conceptual și arhitectura raportului) și ESRS 2 (informații generale — governance, strategie, managementul impacturilor, riscuri și oportunități). Acestea nu se supun filtrului de materialitate. Dacă raportezi CSRD, le incluzi punct cu punct.
Indicatorii tematici cei mai solicitați în primele rapoarte auditate:
Emisii GES (Scope 1, 2 și, unde material, Scope 3), ținte de reducere, alinierea la scenarii climatice. Cel mai frecvent indicator cerut de bănci și investitori.
Date privind forța de muncă proprie: headcount, contracte, sănătate și securitate, formare profesională. Date care există în HR, dar rareori structurate conform ESRS.
Etica în afaceri, politici anti-corupție, management al relațiilor cu furnizorii. Adesea subestimat — dar verificat cu atenție de auditori.
Diferența esențială: indicatorii din standardele E2–E5, S2–S4, G1 suplimentar — se includ doar dacă sunt materiali pentru compania ta, conform evaluării de materialitate realizate documentat. Nu colectezi date pentru tot ce există în ESRS, ci pentru ce este relevant pentru impacturile, riscurile și oportunitățile tale specifice.
Dacă raportezi pentru exercițiul 2026, colectarea datelor trebuie să înceapă de azi: consum energetic lunar, date HR structurate conform categoriilor ESRS S1, procese de guvernanță documentate și urmăribile.
Cum arată un raport CSRD care trece de auditul extern
"Auditorul nu vine să vadă dacă ești o companie sustenabilă. Vine să verifice dacă procesul prin care ai ajuns la cifrele din raport este credibil, trasat și documentat. Aceasta este diferența dintre un raport care trece și unul care generează rezerve." — Rareș Nicorici, Lead Auditor IRCA
Cel mai frecvent gap pe care îl identific în primele rapoarte: lipsa documentării metodologiei de double materiality assessment. Companiile fac evaluarea, poate chiar corect, dar nu există un document care să arate cum au fost identificate impacturile, cine a participat la proces, ce surse au fost consultate și cum s-a ajuns la concluzia că X este material și Y nu este. Auditorul va cere exact această pistă.
Lanțul de guvernanță al datelor ESG este un alt punct critic: cine colectează datele, cine le validează intern, cine aprobă cifrele care intră în raport și cine semnează în fața auditorului extern. Dacă acest lanț nu este definit și documentat, raportul are o problemă structurală, nu doar de date.
Greșeli tipice în primele rapoarte: afirmații despre sustenabilitate care nu sunt susținute de date (greenwashing involuntar), date colectate din surse inconsistente, lipsă de trasabilitate între sursele primare și cifrele raportate și includerea unor indicatori declarați ca materiali fără o evaluare documentată.
Pași concreți pentru companiile care raportează primul an
La pasul 2, subliniez: evaluarea de materialitate este responsabilitatea companiei, nu a consultantului. Consultantul te poate ghida metodologic, dar concluziile trebuie să vină din interiorul organizației, bazate pe cunoașterea reală a activității. Dacă auditorul întreabă „de ce ați considerat că impactul X nu este material?", răspunsul trebuie să vină de la oamenii tăi, nu de la un cabinet extern.
La pasul 5, trei luni nu este o estimare generoasă — este minimul realist. Auditorul are nevoie de timp să înțeleagă contextul companiei, să solicite documente suplimentare și să finalizeze procedurile de asigurare. Un dosar predat cu o lună înainte de deadline generează presiune inutilă și, de obicei, o calitate mai slabă a verificării.
Întrebări frecvente de la manageri români despre CSRD
Dacă Omnibus ridică pragul la 1.000 de angajați, suntem scutiți complet?
Depinde. Dacă ești o companie non-PIE cu sub 1.000 de angajați și nu ești listată, propunerea Omnibus te scoate din obligația de raportare CSRD. Dar propunerea trebuie să fie adoptată final și transpusă — până atunci, verifică stadiul legislativ la EUR-Lex. Și chiar dacă ești scutit legal, citește întrebarea următoare.
Ce facem cu raportul dacă suntem sub prag, dar clienții mari ne cer date ESG oricum?
Acesta este cel mai concret argument pentru a nu ignora CSRD chiar dacă ești tehnic scutit. Companiile mari obligate să raporteze au nevoie de date din lanțul lor de aprovizionare — inclusiv de la tine. Dacă nu furnizezi date structurate ESG, riști să fii înlocuit de un furnizor care o face. Soluția practică: un raport voluntar simplificat, aliniat la indicatorii ESRS relevanți, care acoperă cerințele clienților fără complexitatea unui raport complet CSRD. Poți explora opțiunile pe pagina noastră dedicată ESG.
Poate ISO 14001 sau ISO 9001 să ne ajute la colectarea datelor pentru ESRS?
Da, parțial. ISO 14001:2015 oferă deja o structură pentru identificarea aspectelor de mediu, monitorizarea indicatorilor de performanță de mediu și documentarea proceselor — toate relevante pentru ESRS E1 și alte standarde de mediu. ISO 9001:2015 ajută la trasabilitatea proceselor și a datelor operaționale. Nu înlocuiesc CSRD, dar companiile certificate au un avantaj real: datele există deja, infrastructura de colectare funcționează, rămâne adaptarea la formatul ESRS.
Cine semnează raportul de sustenabilitate în fața auditorului extern?
Responsabilitatea aparține conducerii companiei — de regulă, Consiliul de Administrație sau echivalentul de guvernanță. Auditorul extern verifică raportul, dar nu îl semnează în locul companiei. Intern, trebuie să existe o persoană sau un comitet cu responsabilitate clară pentru integritatea datelor ESG raportate. Acesta este un element de guvernanță pe care auditorul îl verifică explicit.
Lista de verificare: ești pregătit pentru auditul CSRD?
- Am verificat dacă compania mea intră în sfera de aplicare după pragurile Omnibus actualizate
- Am realizat și documentat double materiality assessment
- Am identificat indicatorii ESRS obligatorii (ESRS 1, ESRS 2) și pe cei materiali suplimentar
- Am mapat sursele interne de date pentru fiecare indicator raportat
- Există un lanț de guvernanță clar: colectare → validare → aprobare → raportare
- Metodologia de evaluare a materialității este documentată și explicabilă
- Am contactat auditorul extern cu cel puțin 3 luni înainte de deadline
- Raportul este aliniat structural cu cerințele Directivei Contabilității
- Am verificat dacă certificările ISO existente (14001, 9001) pot sprijini colectarea datelor ESRS
CSRD în 2026 nu mai este o opțiune de planificare. Este o realitate operațională pentru companiile mari din România. Pachetul Omnibus a simplificat unele lucruri, a redus numărul de indicatori obligatorii și a ridicat pragul de angajați — dar nu a eliminat obligația de audit extern, nu a eliminat double materiality assessment și nu a redus așteptările băncilor și investitorilor față de datele ESG. Companiile care înțeleg această distincție sunt cele care vor trece de primul audit fără surprize.
Articolul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.
Ai nevoie de ajutor concret?
Golden Audit Consulting® te ajută cu implementare, audit și conformare — fără birocrație inutilă.