Ce s-a schimbat: Omnibus și noile praguri CSRD pe scurt
În februarie 2026, Comisia Europeană a publicat pachetul Omnibus — un set de propuneri legislative menite să simplifice și să recalibreze mai multe directive, inclusiv CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive) și CSDDD (Corporate Sustainability Due Diligence Directive). Reacția imediată în rândul managerilor români a fost amestecată: unii au respirat ușurați, alții s-au întrebat dacă trebuie să oprească tot ce pregăteau. Niciuna dintre reacții nu e complet corectă.
Cea mai vizibilă modificare propusă de Omnibus privește pragul de aplicabilitate al CSRD. Până acum, directiva se aplica companiilor cu peste 250 de angajați, o cifră de afaceri netă de peste 40 de milioane de euro sau un total bilanțier de peste 20 de milioane de euro. Omnibus propune ridicarea pragului la 1.000 de angajați, menținând celelalte criterii financiare ca filtru suplimentar. Practic, companiile care au între 250 și 999 de angajați ar urma să fie scutite de obligația de raportare directă.
Calendarul revizuit arată astfel: marile companii de interes public cu peste 500 de angajați au intrat în prima categorie și raportează deja. Companiile din valul doi — cele cu 250–999 de angajați — sunt cele vizate de amânare prin Omnibus, cu perspectiva unui termen extins sau chiar a unei scutiri. IMM-urile listate rămân într-o zonă separată, cu standarde simplificate.
Omnibus este, la data publicării acestui articol, o propunere a Comisiei Europene — nu o directivă adoptată definitiv. Până când Parlamentul European și Consiliul UE nu finalizează procedura legislativă, cadrul juridic actual CSRD rămâne în vigoare. Nu lua decizii de tip „oprim pregătirile" bazate pe o propunere care poate fi modificată sau amânată.
CSRD vs CSDDD: două directive diferite, două tipuri de obligații
Cea mai frecventă confuzie pe care o întâlnesc la clienți este tratarea CSRD și CSDDD ca și cum ar fi același lucru cu nume diferite. Nu sunt. Sunt două instrumente legislative cu logici complet diferite, care se aplică unor companii diferite și cer lucruri diferite.
CSRD este despre raportare: ce publici, cum publici, cine verifică. Obligă companiile să producă un raport anual de sustenabilitate conform standardelor ESRS, integrat în raportul administratorilor, verificat de un auditor terț. Este un exercițiu de transparență și comunicare.
CSDDD este despre acțiune: ce faci efectiv în propria operațiune și în lanțul tău de aprovizionare pentru a identifica, preveni și remedia impacturile negative asupra drepturilor omului și mediului. Nu e suficient să scrii că ești responsabil — trebuie să demonstrezi procese reale de due diligence.
| Criteriu | CSRD | CSDDD |
|---|---|---|
| Ce reglementează | Raportarea de sustenabilitate | Due diligence în lanțul de aprovizionare |
| Prag (după Omnibus) | 1.000 angajați + criterii financiare | 5.000 angajați, 1,5 mld. EUR cifră de afaceri |
| Obligație concretă | Raport ESRS verificat de terț | Procese de identificare și remediere a impacturilor |
| Standard aplicat | ESRS (European Sustainability Reporting Standards) | Politici de due diligence, planuri de acțiune |
| Sancțiune | Amenzi naționale, risc reputațional | Amenzi până la 5% din cifra de afaceri globală |
| Răspundere civilă | Nu prevăzută explicit | Da — pentru daunele din lanțul de aprovizionare |
Confuzia e periculoasă pentru că duce la două greșeli simetrice: unele companii se concentrează exclusiv pe raportul scris și ignoră că trebuie să existe procese reale în spate; altele aud că sunt scutite de CSRD și cred că sunt scutite de orice obligație ESG — ceea ce e fals mai ales dacă sunt furnizori ai unor companii mari.
"CSRD fără CSDDD e ca un raport de audit fără audit. Poți scrie orice dacă nu există un proces verificabil în spate. Și tocmai asta vor evita autoritățile de supraveghere în anii următori." — Rareș Nicorici, Lead Auditor IRCA
Ești obligat sau nu? Exemple concrete pe sectoare din România
Teoria e una, practica din România arată altfel. Hai să vedem câteva situații concrete.
Cu pragul Omnibus la 1.000 de angajați, această fabrică nu intră direct în obligația CSRD, chiar dacă depășește criteriul financiar. Dar atenție: dacă face parte dintr-un grup european cu sediul-mamă în Germania sau Franța, grupul poate impune cerințe de raportare consolidată care te includ oricum.
Depășește pragul de 1.000 de angajați propus de Omnibus. Dacă și cifra de afaceri sau bilanțul depășesc pragurile financiare, raportarea CSRD devine obligatorie. În plus, un lanț de magazine cu atâția angajați are furnizori proprii — ceea ce înseamnă că CSDDD poate deveni relevantă dacă depășesc și pragul de 5.000 angajați la nivel de grup.
Zona gri clasică. Nu depășesc niciun prag — nici cel vechi de 250 angajați ca entitate de interes public, nici cel nou de 1.000. Sunt scutiți de CSRD direct. Dar dacă lucrează ca furnizori pentru o multinațională, vor primi chestionare ESG din lanțul de aprovizionare al clientului. Asta nu e obligație legală directă, e presiune comercială — dar efectul e aproape identic.
Chiar dacă subsidiara din România are 400 de angajați și nu depășește niciun prag individual, grupul-mamă poate raporta consolidat și are nevoie de datele tale. Vei fi solicitat să furnizezi indicatori ESG conform ESRS indiferent de statutul tău juridic individual. Nu ești obligat legal direct, dar ești obligat funcțional față de grup.
IMM-urile furnizori sunt categoria cel mai des surprinsă nepregătită. Nu ai obligație legală directă de raportare CSRD, dar clienții tăi mari — care sunt în domeniu de aplicare — vor cere dovezi despre emisiile tale de carbon, condițiile de muncă din fabrica ta, politicile de mediu. Dacă nu le poți furniza, riști să ieși din lista lor de furnizori aprobați.
Ce trebuie să raportezi efectiv dacă ești în domeniu de aplicare CSRD
Dacă după analiza de mai sus concluzionezi că ești în domeniu de aplicare, urmează întrebarea practică: ce scrii în acel raport?
Standardele ESRS (European Sustainability Reporting Standards) sunt cadrul obligatoriu. Structura lor acoperă trei mari arii: mediu (ESRS E1-E5, de la schimbări climatice la biodiversitate și utilizarea resurselor), social (ESRS S1-S4, de la forța de muncă proprie la comunitățile afectate) și guvernanță (ESRS G1). Omnibus propune reducerea numărului de puncte de date obligatorii și transformarea unora în opționale — dar nucleul rămâne.
Dubla materialitate înseamnă că analizezi impactul în două direcții: cum afectează factorii de sustenabilitate compania ta (materialitate financiară) și cum afectează compania ta mediul și societatea (materialitate de impact). Nu e suficient să raportezi doar ce e relevant pentru investitori — trebuie să raportezi și ce impact ai tu asupra lumii din jur.
Verificarea de către terț este obligatorie. Inițial, directiva prevedea un nivel de asigurare limitată (similar unui review contabil), cu perspectiva trecerii la asigurare rezonabilă (similar unui audit complet) în timp. Omnibus propune menținerea asigurării limitate ca standard de bază pentru o perioadă mai lungă. Auditorul sau verificatorul trebuie să fie acreditat și independent — nu poți folosi același consultant care ți-a scris raportul.
Raportul se publică integrat în raportul administratorilor, în format digital structurat. Companiile listate pe piețe reglementate au obligația suplimentară de a tacheta datele în format iXBRL — un format electronic care permite extragerea automată a datelor de către autoritățile de supraveghere și investitori.
Cum te pregătești: pași concreti pentru 2026
- Pasul 1 — Stabilește dacă ești în domeniu de aplicare: Verifică simultan numărul de angajați (peste 1.000 conform Omnibus), cifra de afaceri netă (peste 40 mil. EUR) și totalul bilanțier (peste 20 mil. EUR). Două din trei criterii depășite = ești în domeniu. Verifică și dacă ești inclus în raportarea consolidată a unui grup.
- Pasul 2 — Analiza de materialitate: Nu aborda toate temele ESRS cu aceeași intensitate. O fabrică de mobilă are o materialitate diferită față de o firmă de software. Implică management, clienți cheie și reprezentanți ai angajaților în acest proces.
- Pasul 3 — Colectarea datelor: Identifică sursele pentru fiecare indicator ESRS relevant: contoare de energie, state de plată, registre de incidente, date de la furnizori. Automatizează unde poți — colectarea manuală anuală e o sursă garantată de erori.
- Pasul 4 — Alegerea verificatorului independent: Întreabă explicit ce experiență are în ESRS, dacă a mai verificat rapoarte de sustenabilitate și ce metodologie folosește. Un auditor financiar clasic fără pregătire ESG specifică nu e suficient.
- Pasul 5 — Documentația lanțului de aprovizionare pentru CSDDD: Dacă ești în domeniu de aplicare CSDDD, începe cu cartografierea furnizorilor critici (tier 1). Solicită auto-evaluări, realizează vizite la cei cu risc ridicat și documentează tot procesul — nu rezultatul final, ci procesul.
Sancțiuni și riscuri reale dacă ignori obligațiile
Întrebarea „dar ce mi se întâmplă dacă nu raportez?" vine frecvent. Răspunsul are mai multe straturi.
CSRD a fost transpusă în legislația română prin modificarea cadrului național privind raportarea nefinanciară și contabilitatea, conform legislației în vigoare verificate pe lex.justice.ro. Sancțiunile prevăzute includ amenzi administrative pentru nedepunerea raportului sau pentru raportare incompletă sau incorectă. Autoritatea de supraveghere poate impune și publicarea publică a neconformității — ceea ce în România, într-o piață de business unde reputația circulă rapid, e mai dureros decât amenda.
CSDDD prevede amenzi proporționale cu cifra de afaceri globală a grupului — până la 5% din aceasta pentru încălcări grave. În Germania, unde transpunerea era deja avansată prin Legea privind due diligence în lanțurile de aprovizionare, primele amenzi au depășit câteva milioane de euro pentru grupuri mari. România va trebui să transpună CSDDD conform termenelor stabilite de directivă.
Riscul comercial e adesea mai imediat decât cel legal. Clienții mari din retail, automotive sau construcții cer deja furnizorilor lor chestionare ESG și dovezi de conformare. Companiile care nu pot răspunde sunt eliminate din procesele de achiziție sau renegociere a contractelor. Am văzut deja această dinamică la furnizori din Moldova și Bacău care lucrau cu grupuri din Germania.
CSDDD introduce explicit răspunderea civilă pentru daunele identificate în lanțul de aprovizionare. Dacă un furnizor al tău poluează sau exploatează muncitori și tu nu ai implementat procese de due diligence, poți fi tras la răspundere în instanță alături de acel furnizor.
Întrebări frecvente de la manageri români în 2026
Da. Pregătirile nu sunt condiționate de adoptarea finală a Omnibus. Dacă ești în domeniu de aplicare conform CSRD actuale, obligația există. Dacă Omnibus e adoptat și te scoate din perimetru, pregătirile tale devin oricum un avantaj competitiv și o bază solidă pentru raportarea voluntară sau pentru cerințele clienților tăi.
Grupul-mamă din Germania raportează consolidat și include datele subsidiare din România. Tu nu ești obligat să publici un raport separat, dar ești obligat să furnizezi datele grupului în format și calitate cerute de standardele ESRS. Practic, obligația de colectare și validare a datelor e a ta, chiar dacă raportul final e semnat de grup.
Da, dacă depășești simultan și cel puțin unul dintre criteriile financiare (cifra de afaceri sau bilanț). Pragul de 1.000 angajați propus de Omnibus funcționează împreună cu filtrele financiare, nu singur. Verifică toate cele trei criterii, nu doar numărul de angajați.
Înseamnă că nu poți trata toți cei 200 de furnizori identic. Primul pas este cartografierea și clasificarea lor pe baza riscului: sector de activitate, țară de origine, tip de relație contractuală. Furnizorii cu risc ridicat (materii prime din zone cu legislație slabă, forță de muncă vulnerabilă) primesc atenție sporită — chestionare detaliate, vizite, audit. Restul — monitorizare standard anuală. Documentezi procesul, nu doar rezultatele.
Dacă e să rețin un singur lucru din tot ce am scris mai sus: nu lăsa incertitudinea Omnibus să devină scuza pentru inacțiune. Companiile care au început să colecteze date ESG, să-și cunoască lanțul de aprovizionare și să-și pregătească procesele interne vor fi în avantaj — indiferent cum se finalizează cadrul legislativ. Cele care au așteptat „să se clarifice lucrurile" vor descoperi în 2027 că trebuie să facă în 6 luni ce alții au construit în 2 ani.
Articolul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.
Ai nevoie de ajutor concret?
Golden Audit Consulting® te ajută cu implementare, audit și conformare — fără birocrație inutilă.