Cine este obligat să raporteze ESG în România în 2026
Primul lucru pe care trebuie să îl clarifici este dacă compania ta intră sau nu în sfera de aplicare a Directivei 2022/2464 (CSRD), transpusă în legislația română. Nu toate companiile mari sunt obligate să raporteze în același an, iar modificările aduse de pachetul Omnibus au schimbat unele termene față de calendarul inițial.
Conform pragurilor revizuite după Omnibus, o companie este considerată „mare" în sensul directivei dacă depășește cel puțin două dintre următoarele trei criterii: 500+ angajați, cifră de afaceri netă peste 50 milioane EUR sau total bilanț peste 25 milioane EUR. Dacă ești sub aceste praguri, ești probabil în categoria IMM-urilor, unde regulile sunt diferite și mai puțin stricte.
Companiile care raportau deja conform NFRD (Directiva privind raportarea nefinanciară) — în principal entitățile de interes public cu peste 500 de angajați — au intrat primele sub CSRD și au publicat deja primele rapoarte. Dacă ești în această categorie și nu ai început tranziția, ești deja în întârziere.
Filialele din România ale grupurilor multinaționale au un tratament special: dacă grupul-mamă publică un raport de sustenabilitate consolidat conform CSRD sau unor standarde echivalente recunoscute, filiala română poate fi scutită de raportare separată — dar trebuie să documentezi explicit această scutire și să verifici că raportul grupului acoperă entitatea românească.
Termenele de raportare au fost ajustate după Omnibus. Verifică întotdeauna cu un expert sau pe site-ul oficial EFRAG calendarul actualizat, pentru că amânările anunțate în 2026 nu scutesc companiile de obligația de pregătire a datelor.
Standardele ESRS: structura pe care trebuie să o cunoști
ESRS (European Sustainability Reporting Standards) sunt standardele tehnice care îți spun cum raportezi. Nu sunt orientative, nu sunt „bune practici" — sunt obligatorii dacă ești sub incidența CSRD. Ignorarea lor sau raportarea după alte framework-uri (GRI, TCFD) fără reconciliere cu ESRS nu satisface cerințele legale.
Structura ESRS are două niveluri. ESRS 1 și ESRS 2 sunt transversale și obligatorii pentru orice companie, indiferent de sector sau de ce a ieșit din evaluarea de materialitate. ESRS 1 stabilește principiile generale de raportare, ESRS 2 cere informații despre guvernanță, strategie, managementul riscurilor și indicatori-cheie la nivel de companie.
Cei 10 standarde tematice — E1 până la E5 pentru mediu, S1 până la S4 pentru social și G1 pentru guvernanță — se aplică în funcție de ce subiecte au ieșit ca materiale în evaluarea ta. Dar atenție: unii indicatori din aceste standarde sunt obligatorii chiar dacă subiectul nu este material (de exemplu, anumite cerințe minime din E1 privind clima).
| Standard | Subiect | Obligatoriu fără materialitate? |
|---|---|---|
| ESRS 1 | Principii generale | Da |
| ESRS 2 | Informații generale | Da |
| ESRS E1 | Schimbări climatice | Parțial (unii indicatori da) |
| ESRS E2-E5 | Poluare, apă, biodiversitate, resurse | Nu — depinde de materialitate |
| ESRS S1-S4 | Social (angajați, comunități, consumatori) | Nu — depinde de materialitate |
| ESRS G1 | Guvernanță și etică în afaceri | Parțial |
Un exemplu concret: o companie din manufacturing va raporta aproape sigur E1 (emisii), E2 (poluare), S1 (angajați proprii) și G1 (guvernanță), cu date granulare despre consumuri și accidente. O companie din servicii financiare va pune accent mai mare pe E1 (finanțările aliniate la taxonomie), S1, S4 (consumatori) și G1, cu mai puțin focus pe E2-E5.
Double materiality: pasul pe care majoritatea companiilor îl tratează greșit
Dubla materialitate este conceptul central al CSRD și, totodată, cel mai des înțeles greșit în practică. Nu este o listă de bifat — este un proces de analiză structurată care determină ce subiecte raportezi efectiv.
Impact materiality înseamnă că subiectul respectiv are un impact semnificativ al companiei tale asupra oamenilor sau mediului — de exemplu, emisiile tale de CO₂ afectează clima. Financial materiality înseamnă că subiectul respectiv generează riscuri sau oportunități financiare semnificative pentru compania ta — de exemplu, riscul fizic al schimbărilor climatice asupra fabricilor tale. Un subiect poate fi material din una sau ambele perspective.
"Cel mai frecvent greșeală pe care o văd la companii este că fac evaluarea de materialitate intern, între patru pereți, fără să implice niciun stakeholder extern. Documentul arată bine, dar nu rezistă la primul audit." — Rareș Nicorici, Lead Auditor IRCA
Procesul corect implică interviuri structurate cu angajați, furnizori, clienți, investitori și uneori reprezentanți ai comunităților locale. Trebuie să documentezi metodologia, cine a participat, cum ai scorat subiectele și de ce ai inclus sau exclus anumite teme. Dacă excludi un subiect „incomod" fără justificare documentată — de exemplu, condițiile de muncă în lanțul de aprovizionare — auditorul va semnala lipsa.
Greșelile frecvente: a declara totul material (ca să nu ratezi nimic) sau a exclude subiecte sensibile fără justificare. Ambele abordări creează probleme — prima supraîncarcă raportul cu date irelevante, a doua ridică semne de întrebare în faza de asigurare. Evaluarea de materialitate dictează direct ce indicatori colectezi și raportezi, deci calitatea acestui pas determină calitatea întregului raport.
Indicatori ESG concreți: ce date trebuie să colectezi deja acum
Dacă nu ai început colectarea datelor, momentul optim a trecut deja — dar mai există timp să îl organizezi corect pentru raportul aferent exercițiului 2026. Iată ce date sunt critice și de unde vin.
Emisii Scope 1 (surse directe), Scope 2 (energie cumpărată) și Scope 3 (lanțul de aprovizionare și utilizarea produselor). Ai nevoie de date de consum energetic, factori de emisie actualizați și, ideal, ținte de reducere aliniate la Paris Agreement. Scope 3 este cel mai dificil de colectat — începe cu categoriile relevante pentru sectorul tău.
Accidente de muncă (frecvență și severitate), gap salarial de gen (calculat conform metodologiei ESRS), ore de training per angajat, rata de rotație, angajați cu contract atipic. Aceste date vin din HR și trebuie structurate pe categorii de angajați, nu agregate global.
Politici anticorupție documentate, procent administratori independenți în Consiliul de Administrație, canale de raportare etică funcționale (conform legislației privind protecția avertizorilor de integritate, verificată pe lex.justice.ro), incidente de corupție sau conflicte de interese raportate.
Proporția cifrei de afaceri, cheltuielilor de capital (CapEx) și cheltuielilor operaționale (OpEx) din activități eligibile și/sau aliniate la Taxonomia UE. Necesită o analiză tehnică separată față de raportul ESRS, dar se publică în același document.
Din punct de vedere al sistemelor interne, ai nevoie de: un sistem de colectare a datelor energetice și de emisii (poate fi chiar un fișier Excel structurat, la început), date HR extrase din HRIS pe categorii standardizate, date financiare segmentate pentru taxonomie și un registru al politicilor de guvernanță actualizat. Granularitatea cerută este lunară sau trimestrială pentru datele de mediu, anuală pentru cele sociale și de guvernanță.
Procesul de raportare pas cu pas: de la zero la raport validat
Gap analysis înseamnă să compari ce date ai deja față de ce cere ESRS, să identifici lipsurile și să estimezi efortul de colectare. Evaluarea de materialitate determină ce standarde tematice se aplică — fă-o cu consultanță externă dacă e primul tău ciclu. Configurarea sistemelor înseamnă să atribui responsabilități clare: cine colectează ce date, în ce format, până când.
Redactarea raportului urmează structura ESRS 2: informații generale, strategie, guvernanță, managementul impacturilor/riscurilor/oportunităților și indicatori. Nu improviza structura — auditorul de asigurare verifică tocmai această conformitate structurală. Asigurarea limitată (limited assurance) verifică că datele sunt rezonabile, că procesele de colectare există și că raportul urmează standardele. Nu este un audit financiar, dar necesită documentație solidă. Publicarea se face în raportul anual, iar depunerea urmează cerințele Registrului Comerțului conform legislației în vigoare.
Ce s-a schimbat după Omnibus și clarificările din 2026
Pachetul Omnibus adoptat la nivel european a adus modificări reale în calendarul CSRD, dar a creat și confuzie: multe companii au interpretat „simplificările" ca pe o scutire de obligații. Nu este cazul.
Simplificările vizează în principal reducerea numărului de puncte de date raportate pentru unele standarde și amânarea unor cerințe pentru IMM-uri cotate. Companiile mari, deja în perimetru, nu beneficiază de amânări semnificative. Clarificările EFRAG din 2026 privind filialele precizează mai clar când scutirea de grup este aplicabilă și ce documente trebuie să atașezi.
Impactul asupra lanțului de aprovizionare este real, dar limitat legal: poți solicita furnizorilor tăi date pentru calculul Scope 3, dar nu îi poți obliga să raporteze conform CSRD dacă nu sunt ei înșiși în perimetru. Folosește date medii de sector dacă furnizorul nu poate oferi date specifice — și documentează această alegere metodologică.
ASF și BNR au emis în 2026 ghiduri proprii pentru entitățile reglementate (bănci, asigurători, fonduri de investiții), cu cerințe suplimentare față de CSRD de bază, în special legate de riscul climatic în portofolii și finanțările aliniate la taxonomie. Dacă ești o entitate reglementată, verifică aceste cerințe suplimentare separat.
Riscurile pentru neraportare sau raportare incompletă includ: sancțiuni administrative conform legislației naționale de transpunere (verificată pe lex.justice.ro), excluderea din lanțuri de aprovizionare ale marilor cumpărători europeni care cer date ESG de la furnizori și deteriorarea relației cu instituțiile financiare care condiționează finanțările de performanța ESG.
Cum îți organizezi echipa internă pentru raportare ESG
Raportarea ESG nu este un proiect de comunicare și nu aparține exclusiv departamentului de sustenabilitate (dacă ai unul). Este un proces organizațional care implică minimum patru funcții: CFO (date financiare, taxonomie, asigurare), HR (indicatori sociali, training, accidente), Legal/Compliance (guvernanță, politici, canale de raportare etică) și Operațiuni (emisii, consum energetic, deșeuri).
- Numește un coordonator ESG intern cu acces la toate departamentele
- Stabilește un calendar intern de colectare a datelor cu termene ferme
- Documentează metodologia de calcul pentru fiecare indicator (nu doar cifra)
- Implică auditorul extern din faza de configurare a sistemelor, nu doar la final
- Asigură training minim pentru persoanele care alimentează sistemul: ce date, în ce format, de ce contează
- Revizuiește datele trimestrial, nu doar la final de an
- Păstrează dovezile de suport pentru fiecare indicator raportat
Decizia ESG Manager intern vs. externalizare depinde de volumul de muncă și de maturitatea organizației. Recomandarea pragmatică: un coordonator intern care cunoaște organizația, susținut de un consultant extern cu experiență ESRS pentru prima iterație a raportului. Instrumentele software pot ajuta la scalare, dar nu rezolvă problema datelor lipsă — alege un instrument după ce știi ce date colectezi, nu invers.
Colaborarea cu auditorul extern trebuie să înceapă înainte de redactarea raportului — ideal în faza de configurare a sistemelor de colectare. Auditorul care face asigurarea limitată vă poate spune din timp dacă metodologia de calcul pentru Scope 2 sau gap-ul salarial de gen este documentată suficient pentru a fi verificabilă. Dacă îl implici doar la final, riscul de reluare a muncii este mare. Pentru mai multe detalii despre ce presupune procesul de audit în sustenabilitate, vezi pagina noastră dedicată auditului de mediu și secțiunea ESG.
Raportarea ESG conformă cu CSRD nu este un exercițiu de imagine — este un proces de management al datelor cu implicații legale, financiare și reputaționale reale. Companiile care îl tratează serios, cu sisteme și responsabilități clare, au un avantaj față de cele care îl amână sau îl improvizează în ultimele săptămâni înainte de termen. Dacă ești în perimetrul CSRD și nu ai un plan clar pentru 2026, acum este momentul să îl construiești.
Explorează și calculatorul nostru CSRD sau tabelul complet de indicatori ESG pentru a înțelege unde te situezi față de cerințele standardelor.
Articolul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.
Ai nevoie de ajutor concret?
Golden Audit Consulting® te ajută cu implementare, audit și conformare — fără birocrație inutilă.